DESCHIDE OCHII Teribilism=1.vorba sau faptă care vrea să pâră teribilă, grozavă, formidabilă. 2. Atitudine, comportare, manifestare bizară, neobijnuita, extravaganţa, excentricitate, ticneală. Teribilismul este un comportament prin care tânărul doreşte şi simte că trebuie să iasă cumva în evidenţa, să fie "important". Tânărul e într-o căutare "a propriei identităţi", o încercare de formare prea rapidă, a propriei structuri de personalitate.Termenul nu are conotaţie strict negativă, deşi în zilele noastre este privit doar din aceast aspect. Teribilismul presupune: dorinţă de autodepăşire, singularizare, personalizare, atitudine hiperactiva, sensibilitate exagerată, hiperemotivitate. Unde pot duce toate acestea la care se mai adaugă conflictul dinte generaţii, necunoaşterea corectă a caracteristicilor de vârstă sau de ce mamele consulta îndrumare numai pentru vârstele mici ale propriilor copii, de ce nu se studiază cu acelaşi interes şi vârstă adolescenţei. De ce unii părinţi sunt lipsiţi de tact şi se poartă cu copii că şi cum ar fi nişte obiecte "manevrabile", sau alţii sunt prea imunatori ceea ce derivă în tentativă fructului oprit. Deşi toate acestea au o rezolvare, fiind nevoie doar de voinţa, răbdare şi o bună comunicare ne confruntăm totuşi în cele mai multe cazuri cu consecinţele: abandon şcolar, inconştientă la volan, droguri. Spunem că ne păsa, ne iubim copiii mai mult decât orice pe lume, dacă este aşa le putem formă un teribilism neutru copilului nostru prin câştigarea încrederii, prin cunoaştere şi înţelegerea particularităţilor de vârstă şi prin abordarea unei căi diplomatice de comunicare copii-părinţi. TRĂIM ÎN EPOCĂ VITEZEI-NE PĂSA?